Exista un zgomot deranjant, generat de speaker-ul calculatorului, care se declansaza la fiecare tab sau in cazul diferitor erori. Cum poate fi el dezactivat?
Exista mai multe abordari:
1. Dezactivarea la nivel de setari.
2. Dezactivarea driverului de speaker.
In prima situatie, acesta trebuie dezactivat pentru fiecare caz in parte. In a doua situatie, odata dezactivat driverul nici o aplicatie nu il va mai putea folosi.
Pentru 1:
In cazul in care rulati Xserver, trebuie editat in directorul home al userului pe care va logati fisierul .xsession si adaugata linia
xset b off
In cazul in care nu folositi xserver si doriti sa dezactivati in shell zgomotul, trebuie in fisierul .profile sau .bash_profile(dupa caz) adaugata urmatoarea linie
set bell-style none
Pentru 2:
In fisierul /etc/modprobe.d/blacklist(este posibil ca fisierul sa nu existe caz in care trebuie creat) trebuie adaugata urmatoarea linie:
blacklist pcspkr
Acum, va puteti bucura de liniste:)
joi, octombrie 08, 2009
luni, aprilie 20, 2009
10 Softuri esentiale in Linux(pentru Desktop-uri)
M-am gandit sa fac o lista cu cele mai frecvente 10 softuri pe care eu le folosesc in Linux. Evident ca fiind o chestiune de preferinte si Linux avand o serie de alegeri, optiunile sunt mult mai multe. Cred totusi ca aceasta lista e utila pentru cineva care tocmai isi instaleaza sistemul.
1. Firefox - popularul browser, cred ca nu sunt prea multe de comentat aici.
2. Thunderbird - clientul de mail dezvoltat de Mozilla. Stabilitate foarte buna, compatibilitate perfecta cu versiunea de windows, o viteza bunicica, motor de cautare excelent in mesaje si evident posibilitatea de extensii. Are si un plugin de calendar, pentru fanii celebrei optiuni din Outlook.
3. Mplayer - player video excelent. Poate rula si fisiere audio si suporta si playlist-uri. Unul din softurile ce pot fi considerate fara nici o rezerva "opera de arta"
4. PidGin - urmasul Gaim-ului, este un instant messenging extrem de stabil si care suporta toate protocoalele cunoscute(Yahoo, Jabber/Google Talk, Msn) si multe altele mai putin cunoscute
5. mc - echivalentul Total Commander-ului de Windows, este un excelent file manager in modul text.
6. Vim - un excelent editor text, recomandat mai ales programtorilor. Are feature-uri ca syntax highlighting si autocomplete si suporta foarte multe limbaje de programare si limbaje de scripting. Este extrem de configurabil si extrem de rapid, chiar si cu fisiere foarte mari.o
7. OpenOffice - populara suita de pachete dezvoltata de Sun, este o colectie de programe pentru office. Acolo unde nu poate face fata poate fi cu succes completata de Google Docs
8. k3b - un excelent program pentru scris cd-uri/dvd-uri
9. Amarok - un excelent player audio. Pe langa foarte multe feature-uri de organizare a librariilor de muzica, se integreaza foarte bine cu last.fm. Este de asemenea foarte bun pentru rularea stream-urilor audio(pentru radiourile online).
10. truecrypt - un excelent program pentru criptarea datelor, ce ruleaza atat pe linux cat si pe windows. Ofera extrem de multe posibilitati de protejare a datelor si este foarte usor de folosit.
1. Firefox - popularul browser, cred ca nu sunt prea multe de comentat aici.
2. Thunderbird - clientul de mail dezvoltat de Mozilla. Stabilitate foarte buna, compatibilitate perfecta cu versiunea de windows, o viteza bunicica, motor de cautare excelent in mesaje si evident posibilitatea de extensii. Are si un plugin de calendar, pentru fanii celebrei optiuni din Outlook.
3. Mplayer - player video excelent. Poate rula si fisiere audio si suporta si playlist-uri. Unul din softurile ce pot fi considerate fara nici o rezerva "opera de arta"
4. PidGin - urmasul Gaim-ului, este un instant messenging extrem de stabil si care suporta toate protocoalele cunoscute(Yahoo, Jabber/Google Talk, Msn) si multe altele mai putin cunoscute
5. mc - echivalentul Total Commander-ului de Windows, este un excelent file manager in modul text.
6. Vim - un excelent editor text, recomandat mai ales programtorilor. Are feature-uri ca syntax highlighting si autocomplete si suporta foarte multe limbaje de programare si limbaje de scripting. Este extrem de configurabil si extrem de rapid, chiar si cu fisiere foarte mari.o
7. OpenOffice - populara suita de pachete dezvoltata de Sun, este o colectie de programe pentru office. Acolo unde nu poate face fata poate fi cu succes completata de Google Docs
8. k3b - un excelent program pentru scris cd-uri/dvd-uri
9. Amarok - un excelent player audio. Pe langa foarte multe feature-uri de organizare a librariilor de muzica, se integreaza foarte bine cu last.fm. Este de asemenea foarte bun pentru rularea stream-urilor audio(pentru radiourile online).
10. truecrypt - un excelent program pentru criptarea datelor, ce ruleaza atat pe linux cat si pe windows. Ofera extrem de multe posibilitati de protejare a datelor si este foarte usor de folosit.
duminică, aprilie 05, 2009
Cum se face un ramdisk
Ramdisk-ul este o paritie care foloseste RAM-ul ca si mediu de stocare. Avantajul este faptul ca viteza de lucru este cu mult mai mare decat a oricarui harddisk, atat la scriere cat si la citire. Dezavantajul este ca odata inchis calculatorul sau la un reset, toate datele sunt sterse.
Ramdisk-ul este ideal pentru operatii cu disk-ul ce necesita viteza foarte mare si nu au necesitati de stabilitate. Un exemplu ar fi arhivatul/dezarhivatul unor fisiere. Un alt exemplu ar fi stocarea anumitor portiuni dintr-o baza de date in RAM. Si codarea/decodarea video ar putea fi un exemplu bun de folosire a ramdisk-ului. Imaginatia ne poate da si alte solutii.
Kernelul de Linux implementeaza extrem de usor lucrul cu un ramdisk. Device-ul virtual /dev/shm poate fi montat in orice director dorim sa folosim hardisk-ul. De exemplu, daca vrem sa folosim directorul /media/ramdisk ca si disk ram trebuie sa rulam ca root:
mount -t tmpfs /dev/shm /media/ramdisk
/dev/shm se poate monta in mai multe directoare in acelasi timp, fara a intersecta datele intre ele. Ramdisk-ul este dimensionat automat la jumatate din RAM-ul calculatorului, dar poate fi ajustat in functie de marimea dorita astfel:
mount -o remount,size=756M /dev/shm
unde 756M e marimea aleasa in cazul de fata.
Ramdisk-ul este un instrument extrem de rapid pentru a optimiza operatiile cu disk-ul. Daca in momentul in care dati top, parametrul wa este constant incarcat, inseamna ca se fac foarte multe operatii de I/O si ar trebui sa analizati ce se poate muta la nivel de ramdisk
Ramdisk-ul este ideal pentru operatii cu disk-ul ce necesita viteza foarte mare si nu au necesitati de stabilitate. Un exemplu ar fi arhivatul/dezarhivatul unor fisiere. Un alt exemplu ar fi stocarea anumitor portiuni dintr-o baza de date in RAM. Si codarea/decodarea video ar putea fi un exemplu bun de folosire a ramdisk-ului. Imaginatia ne poate da si alte solutii.
Kernelul de Linux implementeaza extrem de usor lucrul cu un ramdisk. Device-ul virtual /dev/shm poate fi montat in orice director dorim sa folosim hardisk-ul. De exemplu, daca vrem sa folosim directorul /media/ramdisk ca si disk ram trebuie sa rulam ca root:
mount -t tmpfs /dev/shm /media/ramdisk
/dev/shm se poate monta in mai multe directoare in acelasi timp, fara a intersecta datele intre ele. Ramdisk-ul este dimensionat automat la jumatate din RAM-ul calculatorului, dar poate fi ajustat in functie de marimea dorita astfel:
mount -o remount,size=756M /dev/shm
unde 756M e marimea aleasa in cazul de fata.
Ramdisk-ul este un instrument extrem de rapid pentru a optimiza operatiile cu disk-ul. Daca in momentul in care dati top, parametrul wa este constant incarcat, inseamna ca se fac foarte multe operatii de I/O si ar trebui sa analizati ce se poate muta la nivel de ramdisk
marți, februarie 17, 2009
umount device is busy
Se intampla uneori sa avem nevoie sa facem umount unei partitii si sa nu putem din cauza ca e folosita. Uneori este usor de indentificat procesul care o foloseste, dar uneori raspunsul e departe de a fi evident.
Pentru a detecta ce procese folosesc o anumita partitie, putem folosi utilitarul fuser din packetul psmisc
Sa presupunem ca avem urmatoarea situatie:
umount /dev/sda5
umount: /media/sda5: device is busy
umount: /media/sda5: device is busy
In acest caz, partitia sda5 este folosita, si trebuie sa aflam ce proces trebuie inchis pentru a o putea demonta. Folosim fuser:
fuser -m /dev/sda5
/dev/sda5: 21019c
Asta inseamna ca procesul cu pidul 21019 este responsabil pentru folosirea partitiei.
Acum trebuie sa aflam despre ce proces este vorba si ce user il ruleaza. Pentru asta rulam:
ps aux|grep "21019"
Ne va fi afisat ceva de genul:
root 21019 0.0 0.0 4032 1780 ttyp0 S 13:47 0:00 bash
Asta inseamna ca un shell tine ocupata partitia. Cel mai probabil ne aflam in directorul in care e montata partitia, si din acest motiv nu se poate face umount. Putem fie sa iesim din director, fie sa dam kill -9 pid-ului procesului responsabil. Situatia variaza de la caz la caz, preferabila ar fi inchiderea procesului fara a folosi kill.
Acesta metoda este extrem de utila pentru a preintampina scoaterea unui stick fara umount sau blocarea unui cd in unitate.
Pentru a detecta ce procese folosesc o anumita partitie, putem folosi utilitarul fuser din packetul psmisc
Sa presupunem ca avem urmatoarea situatie:
umount /dev/sda5
umount: /media/sda5: device is busy
umount: /media/sda5: device is busy
In acest caz, partitia sda5 este folosita, si trebuie sa aflam ce proces trebuie inchis pentru a o putea demonta. Folosim fuser:
fuser -m /dev/sda5
/dev/sda5: 21019c
Asta inseamna ca procesul cu pidul 21019 este responsabil pentru folosirea partitiei.
Acum trebuie sa aflam despre ce proces este vorba si ce user il ruleaza. Pentru asta rulam:
ps aux|grep "21019"
Ne va fi afisat ceva de genul:
root 21019 0.0 0.0 4032 1780 ttyp0 S 13:47 0:00 bash
Asta inseamna ca un shell tine ocupata partitia. Cel mai probabil ne aflam in directorul in care e montata partitia, si din acest motiv nu se poate face umount. Putem fie sa iesim din director, fie sa dam kill -9 pid-ului procesului responsabil. Situatia variaza de la caz la caz, preferabila ar fi inchiderea procesului fara a folosi kill.
Acesta metoda este extrem de utila pentru a preintampina scoaterea unui stick fara umount sau blocarea unui cd in unitate.
luni, ianuarie 26, 2009
Stergerea eficienta a fisierelor
Se intampla uneori sa avem multe fisiere concentrate intr-un director sau in mai multe directoare, pe care vrem sa le stergem. In general, rm -r $nume_direcor nu e o idee buna, intrucat daca numarul de fisiere este de cateva mii eficienta e foarte slaba.
Tocmai de aceea, pentru aceasta operatiune putem folosi xargs. xargs controleaza modul in care argumentele unei comenzi sunt manipulate. Cel mai eficient in cazul unei stergeri ar fi sa lansam o instanta de rm cu mai multe argumente(fisiere ce urmeaza a fi sterse) decat mai multe instante de rm cu un singur fisier. Daca ne folosim si find 'exec' putem selecta exact si tipul de fisiere pe care dorim sa le stergem.
Iata cum arata o comanda de stergere extrem de eficienta (in cazul de fata e vorba de stergerea tuturor fisierelor din directorul curent:
find . -type f | xargs rm -f
Tocmai de aceea, pentru aceasta operatiune putem folosi xargs. xargs controleaza modul in care argumentele unei comenzi sunt manipulate. Cel mai eficient in cazul unei stergeri ar fi sa lansam o instanta de rm cu mai multe argumente(fisiere ce urmeaza a fi sterse) decat mai multe instante de rm cu un singur fisier. Daca ne folosim si find 'exec' putem selecta exact si tipul de fisiere pe care dorim sa le stergem.
Iata cum arata o comanda de stergere extrem de eficienta (in cazul de fata e vorba de stergerea tuturor fisierelor din directorul curent:
find . -type f | xargs rm -f
marți, ianuarie 13, 2009
Ubuntu 9.04 va avea suport de ext4
Ubuntu 9.04, urmatorul release al celor de la Canonical va avea suport pentru EXT4. Sistemul de fisiere EXT4 a fost declarat stabil in versiunea 2.6.28 a kernelului si pare sa ofere ceea ce a promis, si anume o viteza mai buna si o sigutanta mai mare pentru date.
Phoronix.com a facut niste teste cu noul Ubuntu si rezultatele sunt extrem de interesante. Rezultatele le gasiti aici:
http://www.phoronix.com/scan.php?page=article&item=ubuntu_ext4&num=1
Va recomand cu multa caldura review-ul realizat de ei.
Phoronix.com a facut niste teste cu noul Ubuntu si rezultatele sunt extrem de interesante. Rezultatele le gasiti aici:
http://www.phoronix.com/scan.php?page=article&item=ubuntu_ext4&num=1
Va recomand cu multa caldura review-ul realizat de ei.
duminică, ianuarie 11, 2009
Mplayer - cel mai bun player video
Poate parea ciudat, dar cel mai bun player video(cel putin in opinia mea) a aparut intai pe Linux, ulterior fiind portat pe Windows. Se numeste Mplayer si la inceput nu a avut nici interfata grafica.
Ce este genial la Mplayer? Faptul ca pur si simplu merge. Nativ suporta majoritatea formatelor, avand o mare parte din codecuri gata integrate in el prin Libavcodec si ffmpeg. Exista si un numar de formate care e suportat prin dll-urile corespunzatoare din windows.
Consuma extrem de putine resurse, putandu-se adapta si la calculatoare mai slabe.
Mplayer vine si cu un tool extern numit MEncoder, utilitar ce poate fi folosit la codarea, decodarea si filtrarea continutului video.
Totodata, bazat pe mplayer a fost facut si un plugin de Firefox, destinat spre a rula aplicatile de video si audio streaming.
Mai multe informatii pe :
http://www.mplayerhq.hu
Ce este genial la Mplayer? Faptul ca pur si simplu merge. Nativ suporta majoritatea formatelor, avand o mare parte din codecuri gata integrate in el prin Libavcodec si ffmpeg. Exista si un numar de formate care e suportat prin dll-urile corespunzatoare din windows.
Consuma extrem de putine resurse, putandu-se adapta si la calculatoare mai slabe.
Mplayer vine si cu un tool extern numit MEncoder, utilitar ce poate fi folosit la codarea, decodarea si filtrarea continutului video.
Totodata, bazat pe mplayer a fost facut si un plugin de Firefox, destinat spre a rula aplicatile de video si audio streaming.
Mai multe informatii pe :
http://www.mplayerhq.hu
miercuri, ianuarie 07, 2009
Messenger sub Linux
Una din aplicatiile de care multi sunt ingrijorati in momentul in care vor sa treaca de pe Windows pe Linux sunt cele de Instant Messenger. Aici ar putea fi enumerate: Yahoo Messenger, MSN Messenger, Google Talk, Skype, Aol Instant Messenger.
Linux ofera o serie de solutii alternative pentru a putea pastra conectivitatea cu aceste aplicatii. Unele din ele nu suporta toate feature-urile de pe windows, dar intr-un fel asta le face si mai puternice, economisind putere de procesare si RAM.
Ca orice in Linux, exista mai multe alternative. Cele mai populare sunt Pidgin (in versiunile anterioare numit Gaim) si Kopete. Primul e caracteristic GNOME, al doilea KDE, insa ambele pot fi rulate in oricare din medii. Ambele au conectivitate cu toate protocoalele enumerate mai sus si ambele permit rularea unei singure aplicatii pentru a avea acces la toate conturile. Practic, printr-un singur program suntenti conectat la toate conturile, chiar si daca aveti mai multe conturi pe acelasi protocol. In plus, ambele sunt pluginabile, o serie de entuziasti avand deja dezvoltate diverse pluginuri pentru ele (cum ar fi emoticon-uri noi, instrumente de criptare a conversatiei, roboti de autoraspuns, etc).
Marele impediment al acestor aplicatii este lipsa feature-urilor de voce si video. Dar acest impediment este rezolvat de Skype, care are o versiune de Linux aproape la fel de performanta cu cea de Windows.
Linux face ceea ce stie mai bine in materie de IM, in sensul ca pastreaza lucrurile simple si in acelasi timp ofera puterea feature-urilor utile.
Iata adresele unde se pot gasi mai multe informatii si downloada ultimele versiuni:
PidGin: http://www.pidgin.im
Kopete: http://kopete.kde.org/
Skype for Linux: http://www.skype.com/intl/en/download/skype/linux/choose/
Linux ofera o serie de solutii alternative pentru a putea pastra conectivitatea cu aceste aplicatii. Unele din ele nu suporta toate feature-urile de pe windows, dar intr-un fel asta le face si mai puternice, economisind putere de procesare si RAM.
Ca orice in Linux, exista mai multe alternative. Cele mai populare sunt Pidgin (in versiunile anterioare numit Gaim) si Kopete. Primul e caracteristic GNOME, al doilea KDE, insa ambele pot fi rulate in oricare din medii. Ambele au conectivitate cu toate protocoalele enumerate mai sus si ambele permit rularea unei singure aplicatii pentru a avea acces la toate conturile. Practic, printr-un singur program suntenti conectat la toate conturile, chiar si daca aveti mai multe conturi pe acelasi protocol. In plus, ambele sunt pluginabile, o serie de entuziasti avand deja dezvoltate diverse pluginuri pentru ele (cum ar fi emoticon-uri noi, instrumente de criptare a conversatiei, roboti de autoraspuns, etc).
Marele impediment al acestor aplicatii este lipsa feature-urilor de voce si video. Dar acest impediment este rezolvat de Skype, care are o versiune de Linux aproape la fel de performanta cu cea de Windows.
Linux face ceea ce stie mai bine in materie de IM, in sensul ca pastreaza lucrurile simple si in acelasi timp ofera puterea feature-urilor utile.
Iata adresele unde se pot gasi mai multe informatii si downloada ultimele versiuni:
PidGin: http://www.pidgin.im
Kopete: http://kopete.kde.org/
Skype for Linux: http://www.skype.com/intl/en/download/skype/linux/choose/
duminică, decembrie 28, 2008
De ce sa folosim sudo
In arhitectura clasica a unui sistem Linux, operatile de administrare se fac cu un cont special numit root. Contul de root are acces la toate fisierele si poate omora toate procesele, lucru care poate fi periculos atat din punct de vedere al securitatii cat si al unor momente de neatentie. Pentru a limita aceste neajunsuri, exista si utilitarul su care, in urma introducerii parolei de root permite unui user obisnuit sa se transforme in root.
Ubuntu a promovat in ultimii ani sudo, un utilitar ce permite unui user privilegiat sa obtina temporar permisiune de root, fara a se loga ca si root. Practic, dreptul de root este dat per comanda. Iata cateva din motivele pentru care sudo este superior su:
1. Avantajul principal este faptul ca prin sudo contul de root poate fi dezactivat. Dezactivarea consta in faptul ca acest cont nu are parola, deci practic nu este accesibil. Acest lucru este extrem de util, mai ales in atacurile de dictionar prin ssh sau locale, atacatorul trebuind sa ghiceasca pe langa parola si numele de utilizator.
2. Sudo poate fi limitat ca permisiuni astfel incat compromiterea unui cont cu drept de sudo sa nu duca neaparat la compromiterea sistemului. Sudo executa doar comanda curenta ca si root, si numarul de comenzi ce pot fi executate de sudo poate fi limitat.
3. Utilizatorul are o singura parola, nemaitrebuind sa tina minte parola userului si parola de root.
4. Sudo are latenta, intrucat odata introdusa parola de root, el va executa comenzi ca root fara a mai cere parola 15 minute de la data ultimei folosiri cu succes.
5. Sudo nu lasa utilizatorul sa uite sa se delogheze de pe root. Astfel, se pot evita greselile de neatentie ce pot duce la stergerea unor fisiere nedorite.
6. Sudo permite pastrarea variabilelor de eviroment ale userului curent. Cu su, un user odata logat pe root are eviroment-ul root-ului. Cu anumiti parametri, sudo va pastra eviroment-ul userului curent, lucru extrem de util in anumite situatii.
7. Sudo are un mecanism de logare extrem de eficient. In acest fel, se poate urmari de fiecare data ce operatii s-au facut ca root.
8. Se pot da drepturi de sudo userilor prin intermediul unui singur fisier de configurare. Astfel, mai multi administratori "pot fi root" simultan.
Acestea ar fi principalele avantaje ale sudo. Informatii despre utilitar pot fi gasite pe pagina oficiala a dezvoltatorului: www.sudo.ws.
Ubuntu a promovat in ultimii ani sudo, un utilitar ce permite unui user privilegiat sa obtina temporar permisiune de root, fara a se loga ca si root. Practic, dreptul de root este dat per comanda. Iata cateva din motivele pentru care sudo este superior su:
1. Avantajul principal este faptul ca prin sudo contul de root poate fi dezactivat. Dezactivarea consta in faptul ca acest cont nu are parola, deci practic nu este accesibil. Acest lucru este extrem de util, mai ales in atacurile de dictionar prin ssh sau locale, atacatorul trebuind sa ghiceasca pe langa parola si numele de utilizator.
2. Sudo poate fi limitat ca permisiuni astfel incat compromiterea unui cont cu drept de sudo sa nu duca neaparat la compromiterea sistemului. Sudo executa doar comanda curenta ca si root, si numarul de comenzi ce pot fi executate de sudo poate fi limitat.
3. Utilizatorul are o singura parola, nemaitrebuind sa tina minte parola userului si parola de root.
4. Sudo are latenta, intrucat odata introdusa parola de root, el va executa comenzi ca root fara a mai cere parola 15 minute de la data ultimei folosiri cu succes.
5. Sudo nu lasa utilizatorul sa uite sa se delogheze de pe root. Astfel, se pot evita greselile de neatentie ce pot duce la stergerea unor fisiere nedorite.
6. Sudo permite pastrarea variabilelor de eviroment ale userului curent. Cu su, un user odata logat pe root are eviroment-ul root-ului. Cu anumiti parametri, sudo va pastra eviroment-ul userului curent, lucru extrem de util in anumite situatii.
7. Sudo are un mecanism de logare extrem de eficient. In acest fel, se poate urmari de fiecare data ce operatii s-au facut ca root.
8. Se pot da drepturi de sudo userilor prin intermediul unui singur fisier de configurare. Astfel, mai multi administratori "pot fi root" simultan.
Acestea ar fi principalele avantaje ale sudo. Informatii despre utilitar pot fi gasite pe pagina oficiala a dezvoltatorului: www.sudo.ws.
joi, decembrie 11, 2008
Routere Wireless casnice si OpenWRT
Cu totii avem ziua de azi un laptop si un calculator personal, sau poate chiar mai multe calculatoare personale, daca familia e mare. Si totodata, pe toate avem nevoie de internet. Cum facem?
Cu ceva ani in urma mai toata lumea cauta informatii despre cum sa imparti conexiunea la internet prin ipchains. Lucrurile au evoluat astfel incat azi totul se face mult mai simplu, cu ajutorul unor dispozitive specializate: routerele.
Dar intai de toate, ce este un router? Un router este un dispozitiv al carui hardware si software e capabil sa execute operatii de routare si forwardare. Mai simplu spus, e dispozitivul care stie sa imparta si sa restrictioneze. Mai tehnic spus, este un dispozitiv de layer 3 conform Modelului OSI pe 7 straturi.
Odata definit rolul dispozitivului, raman de stabilit criteriile de alegere ale lui. Iata o lista in ordinea importantei lor:
1. Numarul de porturi
In functie de necesitatile noastre, trebuie sa avem suficiente porturi pe sarma. In cele mai multe cazuri 2 sunt de ajuns, iar majoritatea routerelor ofera 4.
2. Standardele Wireless suportate
Chiar daca majoriatea routerelor suporta toate standardele raspandite, e bine sa stiti ce reprezinta fiecare standard:
802.11b - banda de 2.4 Ghz, viteze de pana la 11Mbit/s
802.11g - banda de 2.4 Ghz, viteze de pana la 54Mbit/s
802.11n - banda de 5 Ghz, cu viteze de pana la 600MBit/s(urmeaza sa fie finalizat in Noiembrie 2009).
Este bine de stiut ca desi inca nu e finalizat, unele firme deja au comercializat dispozitive bazate pe acest standard, intuind ca acesta nu va varia cu mult de la actualul stadiu.
Totodata, este bine de stiut ca chiar daca routerul suporta viteza respectiva, trebuie ca si placa de retea wireless sa o suporte pentru ca transferul sa se realizeze la viteza maxima.
3. Protocolul retelei din care faceti parte
Acesta este un element extrem de important, dat fiind faptul ca providerii de internet din Romania variaza foarte mult in materie de standarde. O sa enumar aici o mica lista cu principalii provideri, aceasta avand doar titlu informativ, cel mai recomandat fiind sa luati legatura direct cu ISP-ul vostru inainte de a cumpara un router:
Rds - PPPoE
Romtelecom - PPPoE
UPC/Astral - DHCP
In cazul retelelor de cartier, lucrurile stau extrem de variat. Unele folosesc PPPoE(in general cele care necesita username si parola), altele ofera aplicatii proprii.
4. securitatea transmisiei
Trebuie cunoscut faptul ca dispozitivele Wireless implica mari probleme de securitate. Asta deoare toata informatia circula prin aer iar undele radio se pot propaga foarte departe in functie de conditiile atmosferice si antenele celor interesati sa le intercepteze.
S-ar putea spune "eu nu am nimic de ascuns, asa ca de mi-ar fi frica?". Chiar daca nu manipulati nici un fel de informatii cu caracter personal(desi mi-e greu sa cred ca un utilizator de internet din ziua de azi nu face plati online), se poate intercepta parola de logare in reteaua Wireless si un vecin poate face ilegalitati folosind conexiunea de internet neprotejata.
Exista cateva standarde de criptare cunoscute in materie de dispozitive wireless. Cele mai cunoscute sunt WEP, WPA, WPA2, TKIP, AES.
Tot la materie de securitate se pot trece si complexitatea firewall-ului si caracteristicile de tip port forwarding, necesare in cazul in care rulati un server pe unul din calculatoarele din retea si doriti sa fie vauzut extern.
5. Suportul pentru OpenWRT
Majopritatea oamenilor vor un router doar pentru a impartii internetul. Dar daca routerul este suficient de destept, se pot face mult mai multe cu ele. Un grup de entuziasti au adaptat kernelul de linux pentru dispozitivele de tip router, si au facut o distributie numita OpenWRT.
OpenWRT ofera acces prin ssh direct la dispozitiv. In acest fel, puteti sa va configurati un firewall mult mai complex(iptables). Un alt avantaj important e acela ca, printr-un patch de kernel se pot routa pachetele cu TTL 1, smecherie praticata de unii provideri pentru a opri redistribuirea conexiunii de internet.
Nu un ultimul rand, OpenWRT poate suporta harddisk-uri externe(pentru routerele ce au port USB) si pot rula servere ce necesita putin procesor. OpenWRT are de asemenea clienti de ftp si torrente pentru a putea rula download-urile ce necesita mult timp fara a porni calculatorul(evident, ma refer la cele distribuite legal :) )
Inainte de a cumpara un router, e bine sa aruncati un ochi pe Tabela de Hardware Suportat al OpenWRT.
6. Pretul
Nu trebuie uitat faptul ca intre routerele casnice nu exista diferente foarte mari. Tocmai de aceea, trebuiesc analizate cu atentie investitiile peste 500 de RON in acest sens. De altfel, doar pentru routare se gasesc dispozitive foarte bune si pana in 200 RON.
Acestea fiind criterile, ar mai fi cateva sfaturi minime de securitate cand utilizati un router wireless:
1. Schimbati parola de administrator
Majoritatea dispozitivelor au o parola standard. Asta inseamna ca oricine se poate conecta la reteaua wireless are acces la administrarea routerului, deci are control asupra conexiunii de internet.
2. Activati o parola pentru conectarea wireless
By default, majoritatea routerelor nu activeaza o parola pentru accesul wireless. Asta inseamna ca oricine din raza de actiune a routerului(care poate fi suficient de mare cat sa ajunga la vecini), se poate conecta si folosi conexiunea de internet. E bine chiar sa fie facut un filtru pe adresa MAC, chiar daca nici aceasta nu e o masura suficienta.
3. Activati criptarea
Netransmitand criptat, vi se pot intercepta mail-urile, discutiile pe programe de Instant Messenging, parole si card-uri. Trebuiesc folositi algoritmi de criptare cat mai performanti.
Cam acestea ar fi cateva criterii in selectarea unui router wireless. Cu siguranta nu sunt suficiente, dar va pot da o idee despre ce poate face un router. Succes in alegerea routerului potrivit.
Cu ceva ani in urma mai toata lumea cauta informatii despre cum sa imparti conexiunea la internet prin ipchains. Lucrurile au evoluat astfel incat azi totul se face mult mai simplu, cu ajutorul unor dispozitive specializate: routerele.
Dar intai de toate, ce este un router? Un router este un dispozitiv al carui hardware si software e capabil sa execute operatii de routare si forwardare. Mai simplu spus, e dispozitivul care stie sa imparta si sa restrictioneze. Mai tehnic spus, este un dispozitiv de layer 3 conform Modelului OSI pe 7 straturi.
Odata definit rolul dispozitivului, raman de stabilit criteriile de alegere ale lui. Iata o lista in ordinea importantei lor:
1. Numarul de porturi
In functie de necesitatile noastre, trebuie sa avem suficiente porturi pe sarma. In cele mai multe cazuri 2 sunt de ajuns, iar majoritatea routerelor ofera 4.
2. Standardele Wireless suportate
Chiar daca majoriatea routerelor suporta toate standardele raspandite, e bine sa stiti ce reprezinta fiecare standard:
802.11b - banda de 2.4 Ghz, viteze de pana la 11Mbit/s
802.11g - banda de 2.4 Ghz, viteze de pana la 54Mbit/s
802.11n - banda de 5 Ghz, cu viteze de pana la 600MBit/s(urmeaza sa fie finalizat in Noiembrie 2009).
Este bine de stiut ca desi inca nu e finalizat, unele firme deja au comercializat dispozitive bazate pe acest standard, intuind ca acesta nu va varia cu mult de la actualul stadiu.
Totodata, este bine de stiut ca chiar daca routerul suporta viteza respectiva, trebuie ca si placa de retea wireless sa o suporte pentru ca transferul sa se realizeze la viteza maxima.
3. Protocolul retelei din care faceti parte
Acesta este un element extrem de important, dat fiind faptul ca providerii de internet din Romania variaza foarte mult in materie de standarde. O sa enumar aici o mica lista cu principalii provideri, aceasta avand doar titlu informativ, cel mai recomandat fiind sa luati legatura direct cu ISP-ul vostru inainte de a cumpara un router:
Rds - PPPoE
Romtelecom - PPPoE
UPC/Astral - DHCP
In cazul retelelor de cartier, lucrurile stau extrem de variat. Unele folosesc PPPoE(in general cele care necesita username si parola), altele ofera aplicatii proprii.
4. securitatea transmisiei
Trebuie cunoscut faptul ca dispozitivele Wireless implica mari probleme de securitate. Asta deoare toata informatia circula prin aer iar undele radio se pot propaga foarte departe in functie de conditiile atmosferice si antenele celor interesati sa le intercepteze.
S-ar putea spune "eu nu am nimic de ascuns, asa ca de mi-ar fi frica?". Chiar daca nu manipulati nici un fel de informatii cu caracter personal(desi mi-e greu sa cred ca un utilizator de internet din ziua de azi nu face plati online), se poate intercepta parola de logare in reteaua Wireless si un vecin poate face ilegalitati folosind conexiunea de internet neprotejata.
Exista cateva standarde de criptare cunoscute in materie de dispozitive wireless. Cele mai cunoscute sunt WEP, WPA, WPA2, TKIP, AES.
Tot la materie de securitate se pot trece si complexitatea firewall-ului si caracteristicile de tip port forwarding, necesare in cazul in care rulati un server pe unul din calculatoarele din retea si doriti sa fie vauzut extern.
5. Suportul pentru OpenWRT
Majopritatea oamenilor vor un router doar pentru a impartii internetul. Dar daca routerul este suficient de destept, se pot face mult mai multe cu ele. Un grup de entuziasti au adaptat kernelul de linux pentru dispozitivele de tip router, si au facut o distributie numita OpenWRT.
OpenWRT ofera acces prin ssh direct la dispozitiv. In acest fel, puteti sa va configurati un firewall mult mai complex(iptables). Un alt avantaj important e acela ca, printr-un patch de kernel se pot routa pachetele cu TTL 1, smecherie praticata de unii provideri pentru a opri redistribuirea conexiunii de internet.
Nu un ultimul rand, OpenWRT poate suporta harddisk-uri externe(pentru routerele ce au port USB) si pot rula servere ce necesita putin procesor. OpenWRT are de asemenea clienti de ftp si torrente pentru a putea rula download-urile ce necesita mult timp fara a porni calculatorul(evident, ma refer la cele distribuite legal :) )
Inainte de a cumpara un router, e bine sa aruncati un ochi pe Tabela de Hardware Suportat al OpenWRT.
6. Pretul
Nu trebuie uitat faptul ca intre routerele casnice nu exista diferente foarte mari. Tocmai de aceea, trebuiesc analizate cu atentie investitiile peste 500 de RON in acest sens. De altfel, doar pentru routare se gasesc dispozitive foarte bune si pana in 200 RON.
Acestea fiind criterile, ar mai fi cateva sfaturi minime de securitate cand utilizati un router wireless:
1. Schimbati parola de administrator
Majoritatea dispozitivelor au o parola standard. Asta inseamna ca oricine se poate conecta la reteaua wireless are acces la administrarea routerului, deci are control asupra conexiunii de internet.
2. Activati o parola pentru conectarea wireless
By default, majoritatea routerelor nu activeaza o parola pentru accesul wireless. Asta inseamna ca oricine din raza de actiune a routerului(care poate fi suficient de mare cat sa ajunga la vecini), se poate conecta si folosi conexiunea de internet. E bine chiar sa fie facut un filtru pe adresa MAC, chiar daca nici aceasta nu e o masura suficienta.
3. Activati criptarea
Netransmitand criptat, vi se pot intercepta mail-urile, discutiile pe programe de Instant Messenging, parole si card-uri. Trebuiesc folositi algoritmi de criptare cat mai performanti.
Cam acestea ar fi cateva criterii in selectarea unui router wireless. Cu siguranta nu sunt suficiente, dar va pot da o idee despre ce poate face un router. Succes in alegerea routerului potrivit.
sâmbătă, decembrie 06, 2008
MSI Wind, Ubuntu 8.10 review
Dupa experienta placuta cu Linpus pe Aspire One, m-am gandit sa incerc si un MSI Wind cu Suse Enterprise pe el.
Faptul ca nu am scris ca versiune de Suse Enterprise nu este de loc intamplator.
De ce?
Pentru ca e groaznic.
Dar sa incepem cu inceputul.
MSI wind-ul acesta are un display de 8.9 inch, procesor intel atom 1.6, 1G Ram, hard disk 80G, greutate 1Kg.
Ca hardware, fata de Aspire One nu este foarte diferit. Doar ca Aspire One are in plus si Card Reader universal, care pentru mine este foarte util. Dar ce-mi place mai mult ls MSI, este trackpad-ul. Are butoanele sub el, pe cand la Aspire One, sunt unul in stanga si unul in dreapta, si este foarte greu de selectat. Alaturi de asta, trackpad-ul are aderenta mica, si acceleratia foarte mare. Acest lucru nu prea poate fi imbunanatit din Linpus (cel putin nu fara a edita xorg.conf, ceea ce eu nu am facut). Ce imi place mai mult la Aspire One fata de MSI, este ca tastatura, desi are tastele un pic mai mici(lucru insesizabil), ele au aranjamentul unei tastaturi normale. Adica, tasta right Shift este deasupa tastelor sageti, nu langa ele, la MSI mereu apas tasta sus in loc de shift. Dar asta e un detaliu minor, si cred ca ma voi obisnui repede.
Ca sistem de operare, am ales MSI Wind-ul cu Suse Linux Enterprise Edition. Dupa cum spune si numele, este Enterprise Edition. Nu, nu are legatura cu Star Trek. Poate doar putin. Ba chiar putin mai mult. Suse Enterprise este orientat catre Enterprise. MSI Wind, fiind netbook, este orientat catre home useri. Deci nu este o alegere potrivita. Nu mai folosisem Suse Enterprise pana acum, doar Opensuse, si il folosisem pe un iBook G4, deci versiunea pe PowerPC, nu de i386, si am ramas placut impresionat atunci. Nu la fel s-a intamplat si cu Enterprise. Nefiind comunity oriented, nu prea are repository-uri, sau sunt mai greu de gasit. Si cum filmele nu merg by default, nu prea am reusit rapid sa le fac sa mearga. Probabil se poate, si probabil usor, dar probabil nu pentru mine.
Asa ca am pus Ubuntu 8.10.
Ce merge by default si ce nu? Pai by default merge tot(inclusiv suspend), mai putin wireless-ul, webcam-ul si hibernate parca n-a mers. Am gasit cateva tutoriale:
iar pentru wifi, am dowloadat driverul de pe launchpad.net, nu mai stiu exact linkul, dar se gaseste usor cu Google.
Si apoi Ubuntu a mers perfect. Gnome merge foarte bine, chiar si cu efectele grafice (Compiz) activate, iar LXDE este foarte light, si foarte rapid, parca imi place mai mult decat Gnome. Kde4 merge un pic mai lent cu efectele grafice activate, dar fara ele merge chiar bine. KDM in schimb, are mici probleme, este randat problematic pe marginile ecranului cam un cm, in rest e ok. Asa ca folosesc GDM, si Gnome sau LXDE. Da, pot folosi Kde4 si cu GDM, dar parca e impotriva principiilor sa folosesc Intrefata QT cu login manager GTK.
Daca pare cam scurt articolul fata de celalalt despre Aspire ONE, este si datorita faptului ca acum am un DVD Writer extern si pot face lucrurile mult mai usor. Si chiar a mers foarte usor si placut instalarea Ubuntu 8.10.
La Live CD-ul de Fedora 10 am remarcat ca webcam-ul mergea by default, chiar de pe live cd. La fel si la Aspire One. La Aspire One, merge si wifi-ul by default, deci nici nu tweak nu e necesar. La MSI n-am fost atent, decat am bootat Fedora dupa ce am ars imaginea sa vad daca a scris-o bine, sa o pot instala pe Aspire One(da, s-ar putea sa urmeze un nou review despre Fedora 10 pe Aspire ONE).
Concluzii MSI Wind - hardware foarte fain, si cu Ubuntu 10 merge superb. Este un cadou placut acum de sarbatori, dar doar daca se inlocuiente distributia default de Linux!
Faptul ca nu am scris ca versiune de Suse Enterprise nu este de loc intamplator.
De ce?
Pentru ca e groaznic.
Dar sa incepem cu inceputul.
MSI wind-ul acesta are un display de 8.9 inch, procesor intel atom 1.6, 1G Ram, hard disk 80G, greutate 1Kg.
Ca hardware, fata de Aspire One nu este foarte diferit. Doar ca Aspire One are in plus si Card Reader universal, care pentru mine este foarte util. Dar ce-mi place mai mult ls MSI, este trackpad-ul. Are butoanele sub el, pe cand la Aspire One, sunt unul in stanga si unul in dreapta, si este foarte greu de selectat. Alaturi de asta, trackpad-ul are aderenta mica, si acceleratia foarte mare. Acest lucru nu prea poate fi imbunanatit din Linpus (cel putin nu fara a edita xorg.conf, ceea ce eu nu am facut). Ce imi place mai mult la Aspire One fata de MSI, este ca tastatura, desi are tastele un pic mai mici(lucru insesizabil), ele au aranjamentul unei tastaturi normale. Adica, tasta right Shift este deasupa tastelor sageti, nu langa ele, la MSI mereu apas tasta sus in loc de shift. Dar asta e un detaliu minor, si cred ca ma voi obisnui repede.
Ca sistem de operare, am ales MSI Wind-ul cu Suse Linux Enterprise Edition. Dupa cum spune si numele, este Enterprise Edition. Nu, nu are legatura cu Star Trek. Poate doar putin. Ba chiar putin mai mult. Suse Enterprise este orientat catre Enterprise. MSI Wind, fiind netbook, este orientat catre home useri. Deci nu este o alegere potrivita. Nu mai folosisem Suse Enterprise pana acum, doar Opensuse, si il folosisem pe un iBook G4, deci versiunea pe PowerPC, nu de i386, si am ramas placut impresionat atunci. Nu la fel s-a intamplat si cu Enterprise. Nefiind comunity oriented, nu prea are repository-uri, sau sunt mai greu de gasit. Si cum filmele nu merg by default, nu prea am reusit rapid sa le fac sa mearga. Probabil se poate, si probabil usor, dar probabil nu pentru mine.
Asa ca am pus Ubuntu 8.10.
Ce merge by default si ce nu? Pai by default merge tot(inclusiv suspend), mai putin wireless-ul, webcam-ul si hibernate parca n-a mers. Am gasit cateva tutoriale:
iar pentru wifi, am dowloadat driverul de pe launchpad.net, nu mai stiu exact linkul, dar se gaseste usor cu Google.
Si apoi Ubuntu a mers perfect. Gnome merge foarte bine, chiar si cu efectele grafice (Compiz) activate, iar LXDE este foarte light, si foarte rapid, parca imi place mai mult decat Gnome. Kde4 merge un pic mai lent cu efectele grafice activate, dar fara ele merge chiar bine. KDM in schimb, are mici probleme, este randat problematic pe marginile ecranului cam un cm, in rest e ok. Asa ca folosesc GDM, si Gnome sau LXDE. Da, pot folosi Kde4 si cu GDM, dar parca e impotriva principiilor sa folosesc Intrefata QT cu login manager GTK.
Daca pare cam scurt articolul fata de celalalt despre Aspire ONE, este si datorita faptului ca acum am un DVD Writer extern si pot face lucrurile mult mai usor. Si chiar a mers foarte usor si placut instalarea Ubuntu 8.10.
La Live CD-ul de Fedora 10 am remarcat ca webcam-ul mergea by default, chiar de pe live cd. La fel si la Aspire One. La Aspire One, merge si wifi-ul by default, deci nici nu tweak nu e necesar. La MSI n-am fost atent, decat am bootat Fedora dupa ce am ars imaginea sa vad daca a scris-o bine, sa o pot instala pe Aspire One(da, s-ar putea sa urmeze un nou review despre Fedora 10 pe Aspire ONE).
Concluzii MSI Wind - hardware foarte fain, si cu Ubuntu 10 merge superb. Este un cadou placut acum de sarbatori, dar doar daca se inlocuiente distributia default de Linux!
duminică, septembrie 28, 2008
Cum se reseteaza parola de root a serverului de mysql
De multe ori se intampla sa va uitati parola de root pentru mysql. Din fericire, exista o metoda rapida de a o reseta.
Pasii sunt urmatorii:
1. Se opreste serverul de mysql
(asta e comanda pt distributile debian based, in restul poate varia usor):
/etc/init.d/mysql stop
2. Se porneste serverul mysql intr-un mod restrictionat:
mysqld --skip-grant-tables &
3. In acest moment ne putem loga pe serverul mysql fara parola. Din acest motiv, ne logam si editam baza de date "mysql", ce contine datele de logare.
mysql -u root mysql
4. Parola se afla stocata in tabelul user, intr-o forma criptata. Pentru a o reseta rulam urmatoarea comanda SQL:
UPDATE user SET Password=PASSWORD('PAROLANOUA') WHERE User='root';
5. Acum reincarcam privilegile, prin urmatoarea comanda SQL:
FLUSH PRIVILEGES;exit;
6. Odata iesiti, oprim serverul mysql si il restartam cu parametrii normali:
/etc/init.d/mysql stop
/etc/init.d/mysql start
Parola este acum resetata. Metoda poate fi considerata sigura, intrucat cineva care are acces pe userul de root al sistemului cu siguranta va putea intra in posesia multor altor detalii.
Pasii sunt urmatorii:
1. Se opreste serverul de mysql
(asta e comanda pt distributile debian based, in restul poate varia usor):
/etc/init.d/mysql stop
2. Se porneste serverul mysql intr-un mod restrictionat:
mysqld --skip-grant-tables &
3. In acest moment ne putem loga pe serverul mysql fara parola. Din acest motiv, ne logam si editam baza de date "mysql", ce contine datele de logare.
mysql -u root mysql
4. Parola se afla stocata in tabelul user, intr-o forma criptata. Pentru a o reseta rulam urmatoarea comanda SQL:
UPDATE user SET Password=PASSWORD('PAROLANOUA') WHERE User='root';
5. Acum reincarcam privilegile, prin urmatoarea comanda SQL:
FLUSH PRIVILEGES;exit;
6. Odata iesiti, oprim serverul mysql si il restartam cu parametrii normali:
/etc/init.d/mysql stop
/etc/init.d/mysql start
Parola este acum resetata. Metoda poate fi considerata sigura, intrucat cineva care are acces pe userul de root al sistemului cu siguranta va putea intra in posesia multor altor detalii.
joi, septembrie 11, 2008
Proxy pentru apt-get
In cazul in care nu aveti acces direct la internet de pe un calculator si doriti sa ii faceti update, dar vreti sa il treceti printr-un proxy, exista o metoda simpla de a face asta pe distributiile web-based.
Trebuie sa editati /etc/apt/apt.conf (posibil sa nu exista) si trebuiesc adaugate urmatoarele fisiere:
Proxy fara autentificare:
ACQUIRE {
http::proxy “http://adres_proxy:port_proxy/”
}
Proxy cu autentificare:
ACQUIRE {
http::proxy “http://DOMENIU\user:parola@adresa_proxy:port/”
}
Trebuie sa editati /etc/apt/apt.conf (posibil sa nu exista) si trebuiesc adaugate urmatoarele fisiere:
Proxy fara autentificare:
ACQUIRE {
http::proxy “http://adres_proxy:port_proxy/”
}
Proxy cu autentificare:
ACQUIRE {
http::proxy “http://DOMENIU\user:parola@adresa_proxy:port/”
}
marți, septembrie 02, 2008
Google isi lanseaza propriul browser
Google a anuntat ieri, prin intermediul propriului blog lansarea unui nou browser. Numit Google Chrome, acesta introduce concepte revolutionare in privinta navigarii pe internet. Lansarea urmeaza sa aibe loc astazi, 2 septembrie, insa o animatie cu principalele feature-uri se gaseste aici: Google Chrome Animation.
Acest pas este deosebit de important pentru comunitatea OpenSource, sursele browserului urmand a fi oferite oricui doreste sa le foloseasca, fara nici un fel de limitare. De altfel, una din componentele "izolate" ale acestui browser este noua masina virtuala pentru JavaScript, numita V8. Componenta este izolata in sensul ca oricine doreste sa o foloseasca o poate integra usor in propriul browser.
Sunt multe de comentat, cel mai probabil un review complet va fi publicat aici dupa ce browserul va fi disponibil pt download.
Acest pas este deosebit de important pentru comunitatea OpenSource, sursele browserului urmand a fi oferite oricui doreste sa le foloseasca, fara nici un fel de limitare. De altfel, una din componentele "izolate" ale acestui browser este noua masina virtuala pentru JavaScript, numita V8. Componenta este izolata in sensul ca oricine doreste sa o foloseasca o poate integra usor in propriul browser.
Sunt multe de comentat, cel mai probabil un review complet va fi publicat aici dupa ce browserul va fi disponibil pt download.
sâmbătă, august 30, 2008
Acer Aspire One - Linpus Linux Review
De cand au aparut Asus EeePC-urile, am salivat dupa un calculatoras care aproape ca incape in buzunarul de la piept, cantareste mai putin decat portofelul meu(Acer Aspire One are 800 de grame, portofelul meu are mai mult dar din pacate nu datorita banilor) si costa si foarte putin (deja am mentionat starea portofelului). Primele Eee PC-uri au monitor de 7 inchi, cu rezolutie de 800x480, deci foarte putin, si vin si cu Xandros Linux, o versiune userfriendly de Debian, cu procesor la 900 Mhz, 512 RAM si 4GB solid state drive-ul, ceea ce e un pic cam putin pentru mine. Asa ca am mai asteptat. Succesorii acestora, au ecran ceva mai mare,rezolutie 1024x600, procesor Intel Atom la 1.6 Ghz, 1 GB RAM si solid state drive sau hard disk, deci cu o capacitate de stocare rezonabila,incepand cu 8GB si terminand cu 80GB, si bineinteles sa nu uitam starea portofelului meu plin cu orice in afara de bani, pretul fiind in jur de 1400 RON. Se incadreaza si dupa aceasta specificatie!
Dar .....
E intotdeauna un "dar"! Sau cum se spune in engleza: "Everybody has a but!"
Problema e cu driverii, sunt un picut cam lock-ati, iar Xandros, nu e chiar distributia mea de Linux preferata, mai ales dupa targul de patente cu $M. Deci nu prea e 100% opensource, si sunt problemute mici daca instalezi alte distributii de Linux mai serioase. O dezamagire mare pentru mine a fost si ca Asus a inceput sa vanda Eee PC-urile cu winXP. Dar banuiesc ca au fost constransi de $M. Nu e chiar prima data cand $M constrange.
Asa ca ....
(si abia acum incepe partea interesanta)
Am asteptat un pic sa scoata si concurenta ceva asemanator si sa fie complet OpenSource.
Evident, nu e nici o legatura intre asteptatul concurentei de a scoate un produs 100% OpenSource, venitul din vacanta, facut bugetul dupa vacanta, si greutatea portofelului mentionat mai devreme dupa plata darilor catre minunatele banci. Serios nu e!
Si evident, Acer l-a lansat si-n Romania pe Aspire One.
Acesta vine in doua optiuni:
* 512 RAM, Intel Atom la 1.6 Ghz, SSD de 8 Gb, 800 grame, ecran de 8.9" cu 1024x600 - in jur de 1100 RON
si
* 1024 RAM, Intel Atom la 1.6 Ghz, HDD de 12 Gb, 1200 grame, ecran de 8.9" cu 1024x600 - in jur de 1200 RON
Cu Linpus Linux sau winXP.
Eu am cumparat a doua varianta hardware, evident cu Linux.
Evident ca am cerut model pe culoarea albastru inchis (Saphire) si evident ca am primit unul White. Dar nu-i nimic, ca oricum arata super!
Hardware-ul e super, citisem in review-uri de baterie ca tine cam 3 ore, 2-2.30 daca te uiti la filme. Nu ma deranjeaza. Chiar de loc. Acasa am priza, si la sapa la fel. In parc daca stau cateva ore, nu le stau pe toate cu comp-ul in poala, deci e ok. Si cu trenul nu prea merg.
Am zis mai devreme ca vine cu Linpus Linux. O distributie chineza, bazata pe Fedora 8. Ce inseamna asta?
Inseamna sudo yum install orice! Adica ce imi trebuie mie: Kdevelop, gcc,g++, svn, perl, python. Si mai ce?
Si mai orice! Ca doar e Fedora, si sunt repository-uri pline de pachete.
Si merge yum?
Depinde! Dar asta mai incolo...
Cu ce vine el?
Cu o interfata bazata pe xfce, foarte light, care nu are wallpaper, ci scurtaturi spre cateva aplicatii. Dar. Alt+F2 cheama dialogul "Run Command". Si poti sa "Run Command" xterm. De aici incepe partea frumoasa. Am instalat tot ce a vrut inimioara mea, compilator, ide, tot. Si a mers fain. Si apoi am stat un pic si m-am gandit la viata, univers, si tot restul, la 42, si am zis sa fac si un yum update. Asta n-a fost chiar cea mai buna idee din lume. Adica, dupa reboot, xfce-ul, nu prea mai pornea.
Oricum el vine cu un cd de recovery. Dar nu vine cu cdrom, ca d-aia e asa usor.
Partea buna e ca cd-ul de recovery poate crea un usb stick de recovery, partea proasta e ca a doua zi dupa ce am cumparat Aspire one-ul, mi s-au stricat ambele desktop-uri.
Deci am mai asteptat cateva zile, salivand la noua achizitie cu care nu puteam sa ma joc, uitandu-ma la carcasa sclipitoare, si la monitorul negru, ca nu prea aveam de ce sa il pornesc, nu mergea nimic.
N-am gasit pe nicaieri DVD RW pe usb.
Am ajuns la sapa, acolo am facut un usb stick de recovery cu 3 click-uri, si tot cu 3 click-uri am reinstalat sistemul. In total 15 minute. Problema e ca recovery-ul sterge ce ai tot pe hard, si face o partitie mare si fericita, cu noul sistem de operare. Eu nu aveam nimic, dar daca aveam ....
Ce a urmat? Evident sudo yum install orice :-D .
Vine si cu utilitarul grafic de pachete de la Fedora, Pirut, da e cam lent si nu il folosesc. As fi preferat Synaptic ptr rpm-uri, sincer. Pot sa il instalez, dar mi-e lene.
Si am pus gcc, g++, make, automake, autoconf, autogen, m4, manpages, Kdevelop, kdesvn ... tot ce imi trebuie ptr dezvoltare. De data asta nu am mai facut update.
yum update suprascrie pachetele din xfce modificate de Linpus, fata de Fedora. D-asta se cam duce tot.
Si acum merge brici.
Toate bune si frumoase?
Nu!
Mai e ceva.....
Care m-a cam dezamagit.
In afara de recovery-ul care sterge tot, instalarea sistemului de operare iti face o partitie Extended 2. Adica fara jurnalizare. Adica, daca se opreste calcul de la buton, sau din alte motive, fara sa opresti sistemul de operare, ei bine, cam pierzi date, adica risti sa nu iti mai porneasca. Oricum, daca nu reuseste sa booteze, si sa porneasca interfata grafica de vreo 3 ori, si din bios ii pui disable fast boot, scaneaza de erori partitia, si apoi merge bine. Dar parca nu prea vreau sa fac asta, eu vreau jurnalizare.
Pentru a activa jurnazlizarea partitiei, trebuie ca partitia sa fie dezmontata, sau montata read only. Fiind partitia montata ca /, adica radacina, nu prea poti face asta. M-am jucat cu grub-ul, cu inittab-ul, sa pornesc in consola. Nu prea merge! Grub-ul, desi i-am extins timpul de afisaj, de la 0 secunde la 10 secunde, bietul de el nu afiseaza nimic. Consolele virtuale nu sunt activate, cred ca din acelasi motiv, ptr ca nu ar afisa nici ele nimic. Asa ca mi-a fost teama sa modific in /etc/inittab run level-ul default. M-am mai jucat prin inittab, dar fara folos. Singura sansa, este sa fac un live usb de la alta distributie, si sa bootez dupa el.
Si apoi: tune2fs -j /dev/partitie. Si asta e jurnalizarea, acum devine partitie Extended 3, si ai siguranta datelor.
Dar asta in episodul urmator, poate incerc saptamana viitoare.
Am pus repository-ul de la livna, am instalat vlc player, asta al lor, un wraper peste mplayer nu prea reda si imaginea la avi-uri. Deci e cam inuti. Si la ce sa ma uit, la dvd-uri video? Pai nu are dvd player!
Da cu vlc faci treaba!
Cu xfce-ul merge brici, oricum, mie doar consola imi trebuie, insa cred ca oricine se poate descurca cu ce ofera Aspire One-ul. O interfata care iti da de la inceput tot ce iti trebuie mura in gura pe ecran, nu mai stai sa cauti, si daca vrei si alte tweak-uri, alt+f2, xterm si apoi, xfce-settings-show, la categoria Desktop, tab-ul Behaviour, bifezi "Show desktop menu on right click". Acum oriunde dai right click pe ecran, iti apare un meniu cu toate aplicatiile instalate (si cele instalate cu yum) si toate setarile (inclusiv package managerul si cele de la xfce sau compiz, ptr efecte grafice 3d).
Concluzie:
Cum ma inteleg cu el? Super! Mic, usor, silentios, puternic si evident ieftin! Ca geek il recomand, ai ce hack-ui la el, si ca utilizator care vrea sa dea click si sa-i mearga din treburile de zi cu zi, iar il recomand!
Mai e un site, aspireoneuser.com cu tutoriale, si hacking, pe care eu l-am pus ca pagina de start a firefox-ului. E cat de cat util.
Si ca sa fac si rezumatul si concluziei:
Imi place!
Dar .....
E intotdeauna un "dar"! Sau cum se spune in engleza: "Everybody has a but!"
Problema e cu driverii, sunt un picut cam lock-ati, iar Xandros, nu e chiar distributia mea de Linux preferata, mai ales dupa targul de patente cu $M. Deci nu prea e 100% opensource, si sunt problemute mici daca instalezi alte distributii de Linux mai serioase. O dezamagire mare pentru mine a fost si ca Asus a inceput sa vanda Eee PC-urile cu winXP. Dar banuiesc ca au fost constransi de $M. Nu e chiar prima data cand $M constrange.
Asa ca ....
(si abia acum incepe partea interesanta)
Am asteptat un pic sa scoata si concurenta ceva asemanator si sa fie complet OpenSource.
Evident, nu e nici o legatura intre asteptatul concurentei de a scoate un produs 100% OpenSource, venitul din vacanta, facut bugetul dupa vacanta, si greutatea portofelului mentionat mai devreme dupa plata darilor catre minunatele banci. Serios nu e!
Si evident, Acer l-a lansat si-n Romania pe Aspire One.
Acesta vine in doua optiuni:
* 512 RAM, Intel Atom la 1.6 Ghz, SSD de 8 Gb, 800 grame, ecran de 8.9" cu 1024x600 - in jur de 1100 RON
si
* 1024 RAM, Intel Atom la 1.6 Ghz, HDD de 12 Gb, 1200 grame, ecran de 8.9" cu 1024x600 - in jur de 1200 RON
Cu Linpus Linux sau winXP.
Eu am cumparat a doua varianta hardware, evident cu Linux.
Evident ca am cerut model pe culoarea albastru inchis (Saphire) si evident ca am primit unul White. Dar nu-i nimic, ca oricum arata super!
Hardware-ul e super, citisem in review-uri de baterie ca tine cam 3 ore, 2-2.30 daca te uiti la filme. Nu ma deranjeaza. Chiar de loc. Acasa am priza, si la sapa la fel. In parc daca stau cateva ore, nu le stau pe toate cu comp-ul in poala, deci e ok. Si cu trenul nu prea merg.
Am zis mai devreme ca vine cu Linpus Linux. O distributie chineza, bazata pe Fedora 8. Ce inseamna asta?
Inseamna sudo yum install orice! Adica ce imi trebuie mie: Kdevelop, gcc,g++, svn, perl, python. Si mai ce?
Si mai orice! Ca doar e Fedora, si sunt repository-uri pline de pachete.
Si merge yum?
Depinde! Dar asta mai incolo...
Cu ce vine el?
Cu o interfata bazata pe xfce, foarte light, care nu are wallpaper, ci scurtaturi spre cateva aplicatii. Dar. Alt+F2 cheama dialogul "Run Command". Si poti sa "Run Command" xterm. De aici incepe partea frumoasa. Am instalat tot ce a vrut inimioara mea, compilator, ide, tot. Si a mers fain. Si apoi am stat un pic si m-am gandit la viata, univers, si tot restul, la 42, si am zis sa fac si un yum update. Asta n-a fost chiar cea mai buna idee din lume. Adica, dupa reboot, xfce-ul, nu prea mai pornea.
Oricum el vine cu un cd de recovery. Dar nu vine cu cdrom, ca d-aia e asa usor.
Partea buna e ca cd-ul de recovery poate crea un usb stick de recovery, partea proasta e ca a doua zi dupa ce am cumparat Aspire one-ul, mi s-au stricat ambele desktop-uri.
Deci am mai asteptat cateva zile, salivand la noua achizitie cu care nu puteam sa ma joc, uitandu-ma la carcasa sclipitoare, si la monitorul negru, ca nu prea aveam de ce sa il pornesc, nu mergea nimic.
N-am gasit pe nicaieri DVD RW pe usb.
Am ajuns la sapa, acolo am facut un usb stick de recovery cu 3 click-uri, si tot cu 3 click-uri am reinstalat sistemul. In total 15 minute. Problema e ca recovery-ul sterge ce ai tot pe hard, si face o partitie mare si fericita, cu noul sistem de operare. Eu nu aveam nimic, dar daca aveam ....
Ce a urmat? Evident sudo yum install orice :-D .
Vine si cu utilitarul grafic de pachete de la Fedora, Pirut, da e cam lent si nu il folosesc. As fi preferat Synaptic ptr rpm-uri, sincer. Pot sa il instalez, dar mi-e lene.
Si am pus gcc, g++, make, automake, autoconf, autogen, m4, manpages, Kdevelop, kdesvn ... tot ce imi trebuie ptr dezvoltare. De data asta nu am mai facut update.
yum update suprascrie pachetele din xfce modificate de Linpus, fata de Fedora. D-asta se cam duce tot.
Si acum merge brici.
Toate bune si frumoase?
Nu!
Mai e ceva.....
Care m-a cam dezamagit.
In afara de recovery-ul care sterge tot, instalarea sistemului de operare iti face o partitie Extended 2. Adica fara jurnalizare. Adica, daca se opreste calcul de la buton, sau din alte motive, fara sa opresti sistemul de operare, ei bine, cam pierzi date, adica risti sa nu iti mai porneasca. Oricum, daca nu reuseste sa booteze, si sa porneasca interfata grafica de vreo 3 ori, si din bios ii pui disable fast boot, scaneaza de erori partitia, si apoi merge bine. Dar parca nu prea vreau sa fac asta, eu vreau jurnalizare.
Pentru a activa jurnazlizarea partitiei, trebuie ca partitia sa fie dezmontata, sau montata read only. Fiind partitia montata ca /, adica radacina, nu prea poti face asta. M-am jucat cu grub-ul, cu inittab-ul, sa pornesc in consola. Nu prea merge! Grub-ul, desi i-am extins timpul de afisaj, de la 0 secunde la 10 secunde, bietul de el nu afiseaza nimic. Consolele virtuale nu sunt activate, cred ca din acelasi motiv, ptr ca nu ar afisa nici ele nimic. Asa ca mi-a fost teama sa modific in /etc/inittab run level-ul default. M-am mai jucat prin inittab, dar fara folos. Singura sansa, este sa fac un live usb de la alta distributie, si sa bootez dupa el.
Si apoi: tune2fs -j /dev/partitie. Si asta e jurnalizarea, acum devine partitie Extended 3, si ai siguranta datelor.
Dar asta in episodul urmator, poate incerc saptamana viitoare.
Am pus repository-ul de la livna, am instalat vlc player, asta al lor, un wraper peste mplayer nu prea reda si imaginea la avi-uri. Deci e cam inuti. Si la ce sa ma uit, la dvd-uri video? Pai nu are dvd player!
Da cu vlc faci treaba!
Cu xfce-ul merge brici, oricum, mie doar consola imi trebuie, insa cred ca oricine se poate descurca cu ce ofera Aspire One-ul. O interfata care iti da de la inceput tot ce iti trebuie mura in gura pe ecran, nu mai stai sa cauti, si daca vrei si alte tweak-uri, alt+f2, xterm si apoi, xfce-settings-show, la categoria Desktop, tab-ul Behaviour, bifezi "Show desktop menu on right click". Acum oriunde dai right click pe ecran, iti apare un meniu cu toate aplicatiile instalate (si cele instalate cu yum) si toate setarile (inclusiv package managerul si cele de la xfce sau compiz, ptr efecte grafice 3d).
Concluzie:
Cum ma inteleg cu el? Super! Mic, usor, silentios, puternic si evident ieftin! Ca geek il recomand, ai ce hack-ui la el, si ca utilizator care vrea sa dea click si sa-i mearga din treburile de zi cu zi, iar il recomand!
Mai e un site, aspireoneuser.com cu tutoriale, si hacking, pe care eu l-am pus ca pagina de start a firefox-ului. E cat de cat util.
Si ca sa fac si rezumatul si concluziei:
Imi place!
miercuri, mai 28, 2008
Firefox 3 Review
Firefox 3 a ajuns in stadiul de Release Candidate. E mai rapid, mai sigur si are implementate o serie de noi facilitati. Merita oare sa incepem sa-l folosim?
Primul lucru pe care l-am observat dupa ce am instalat Firefox 3 e viteza de pornire. Engine-ul de JavaScript a fost rescris, astfel ca aplicatiile care folosesc Ajax, cum ar fi Gmail, ruleaza mult mai repede. Si memoria e folosita mult mai optimizat, Firefox 3 consumand considerabil mai putina memorie.
S-a lucrat foarte mult si la facilitati de ergonomie. Enervanta caseta de dialog care intreba utilizatorul daca doreste sa ii fie retinuta parola a fost mutata discret in partea de sus, astfel incat pagina poate fi folosita imediat dupa logare in caz ca utilizatorul nu doreste sa ia o actiune referitoare la retinerea parolei.Totodata addons-urile se pot instala mai repede, intrucat nu se mai face verificarea addons-urilor de pe site-uri third-party. Download managerul a fost si el imbunatatit, existand posibilitatea de resume a download-urilor. Tot la capitolul ergonomie poate fi incadrat si noul sistem de update, care lucreaza foarte discret, utilizatorul fiind anuntat sa dea restart pentru a finaliza update-ul la ultima versiune.
La capitolul facilitati noi, exista o serie de functii care fac navigarea mai usoara si mai confortabila. Address bar-ul are o functie de auto complete, putandu-se introduce cuvinte din title, tagu-uri sau url si fiind afisate toate link-urile care match-uiesc cu respectivul cuvant. Managerul de book-mark-uri a fost si el semnificativ imbunatatit.
Managerul de Bookmark-uri a fost semnificativ imbunatatit. Un nou buton a fost introdus in address bar, pentru ca bookmark-urile sa fie facute prin apasarea unui singur buton. Mai mult, la dubla apasare a acelui buton se pot asocia taguri unui bookmark. Totodata, bookmarks-urile pot fi organizate dupa taguri, facand mai usoara cautarea lor.
In noua versiune addonurile pot fi instalate direct din managerul de add-onuri. Tototdata, pluginurile(cum ar fi Flash Playerul) pot fi gestionate tot de acolo.
Functia de zoom are acum o noua facilitate, si anume accea de a mari pagina cu totul(inclusiv imaginile si layout-ul). De asemenea, poate fi configurat si vechiul mod de zoom, doar asupra textului.
Stabilitatea si securitatea sunt un alt punct forte al Firefox 3. In perioada cat l-am folosit nu am intampinat nici un crash, si asta tinand cont de faptul ca am folosit versiuni de testare.
Singura problema inca nerezolvata a Firefox 3 este cea a compatibilitatii unor extensii. Unele pot fi convertite prin simpla editare a fisierului manifest si schimbarea numarului versiunii de Firefox cerute. Totusi, aceasta tehnica nu merge pentru extensiile mai complexe, cum ar fi Google Toolbar.
Din punct de vedere al testelor, Firefox 3 trece cu succes testul Acid 2 si completeza la 71/100 testul Acid 3. Totusi trebuie tinut cont de faptul ca Acid 3 foloseste feature-uri pe care foarte putine site-uri web le folosesc.
Asa ca treceti la Firefox 3 daca toate extensiile pe care le folositi sunt compatibile. Daca nu, macar jucati-va cu el, si o sa vedeti cat de rapid poate fi.
Primul lucru pe care l-am observat dupa ce am instalat Firefox 3 e viteza de pornire. Engine-ul de JavaScript a fost rescris, astfel ca aplicatiile care folosesc Ajax, cum ar fi Gmail, ruleaza mult mai repede. Si memoria e folosita mult mai optimizat, Firefox 3 consumand considerabil mai putina memorie.
S-a lucrat foarte mult si la facilitati de ergonomie. Enervanta caseta de dialog care intreba utilizatorul daca doreste sa ii fie retinuta parola a fost mutata discret in partea de sus, astfel incat pagina poate fi folosita imediat dupa logare in caz ca utilizatorul nu doreste sa ia o actiune referitoare la retinerea parolei.Totodata addons-urile se pot instala mai repede, intrucat nu se mai face verificarea addons-urilor de pe site-uri third-party. Download managerul a fost si el imbunatatit, existand posibilitatea de resume a download-urilor. Tot la capitolul ergonomie poate fi incadrat si noul sistem de update, care lucreaza foarte discret, utilizatorul fiind anuntat sa dea restart pentru a finaliza update-ul la ultima versiune.
La capitolul facilitati noi, exista o serie de functii care fac navigarea mai usoara si mai confortabila. Address bar-ul are o functie de auto complete, putandu-se introduce cuvinte din title, tagu-uri sau url si fiind afisate toate link-urile care match-uiesc cu respectivul cuvant. Managerul de book-mark-uri a fost si el semnificativ imbunatatit.
Managerul de Bookmark-uri a fost semnificativ imbunatatit. Un nou buton a fost introdus in address bar, pentru ca bookmark-urile sa fie facute prin apasarea unui singur buton. Mai mult, la dubla apasare a acelui buton se pot asocia taguri unui bookmark. Totodata, bookmarks-urile pot fi organizate dupa taguri, facand mai usoara cautarea lor.
In noua versiune addonurile pot fi instalate direct din managerul de add-onuri. Tototdata, pluginurile(cum ar fi Flash Playerul) pot fi gestionate tot de acolo.
Functia de zoom are acum o noua facilitate, si anume accea de a mari pagina cu totul(inclusiv imaginile si layout-ul). De asemenea, poate fi configurat si vechiul mod de zoom, doar asupra textului.
Stabilitatea si securitatea sunt un alt punct forte al Firefox 3. In perioada cat l-am folosit nu am intampinat nici un crash, si asta tinand cont de faptul ca am folosit versiuni de testare.
Singura problema inca nerezolvata a Firefox 3 este cea a compatibilitatii unor extensii. Unele pot fi convertite prin simpla editare a fisierului manifest si schimbarea numarului versiunii de Firefox cerute. Totusi, aceasta tehnica nu merge pentru extensiile mai complexe, cum ar fi Google Toolbar.
Din punct de vedere al testelor, Firefox 3 trece cu succes testul Acid 2 si completeza la 71/100 testul Acid 3. Totusi trebuie tinut cont de faptul ca Acid 3 foloseste feature-uri pe care foarte putine site-uri web le folosesc.
Asa ca treceti la Firefox 3 daca toate extensiile pe care le folositi sunt compatibile. Daca nu, macar jucati-va cu el, si o sa vedeti cat de rapid poate fi.
sâmbătă, octombrie 06, 2007
Securitatea comunicatiilor
Introducere
Ma gandeam sa abordez un subiect mai putin legat de linux si mai mult legat de securitate informatica, intrucat il consider o tema de actualitate si cunoscuta de putina lume.
Foarte multa lume foloseste in ziua de azi servicii precum email-ul, programe de instant messenging(Yahoo Messenger, Google Talk, MSN etc). Putini insa stiu ca aceste comunicatii pot fi foarte usor interceptate intrucat informatia se transmite clear text.
Transmisii in text clar
Sa incepem cu email-ul. Email-ul este unul dintre cele mai vechi servicii prezente pe internet, standardul de comunicatie fiind aproape neschimbat din 1982. Intrucat internetul de atunci era complet diferit fata de cel din ziua de azi, e-mail-ul nu a fost gandit ca o platforma sigura. Intrucat comunicatia se face cear text, oricine se afla intre 2 persoane care comunica poate intecepta un astfel de mesaj. La fel, programele de Instant Messenging comunica clear text, continutul conversatiei putand fi foarte usor de interceptat.
Cine vrea sa ne citeasca mail-ul
Exista mai multe institutii sau persoane care ar putea fi interesate sa va citeasca mail-ul. Ele pot fi firma la care lucrati, providerul de internet sau, in cazuri mai grave, servicii secrete. Nu in ultimul rand, cei ce lanseaza atacuri virtuale ar putea fi interesati sa va putre datele de logare in diferite locuri(eventual institutii financiare), date ce se regasesc destul de des in mail-uri.
Cum pot fi citite mail-urile si conversatiile de Yahoo Messenger
Un mesaj e-mail trece prin mai multe noduri pana sa ajunga la destinatar. In mod sigur va trece prin reteaua celui care va ofera internet(si daca e o retea de cartier s-ar putea sa nu fie de foarte buna credinta), prin serverul angajatorului, in caz ca folositi internetul de la servici, etc. Totodata, multe servere de mail fac direct bankup la mesaje, si o gaura de securitate in sistemul lor informatic ar putea oferi unui atacator accesul direct la mail-uri. Lucrurile stau asemanator si pentru Yahoo Messenger.
Cum va puteti proteja
Exista mai multe metode de a va proteja de acest lucru.
Cel mai simplu e sa folosit criptare. In cazul conturilor de e-mail care sunt accesate prin intermediul unui client de mail si nu a aunei interfate web, puteti folosi TLS si SSL. Astfel, comunicatia intre voi si server va fi criptata.
O alta metoda foarte eficienta e folosirea unei criptari PGP. Ideea de baza e generarea unei perechi de chei, una publica si una privata. In momentul in care se doreste trimiterea unui mesaj criptat catre o persoana, acesta trebuie criptat cu cheia publica a acelei persoane(se gaseste pe servere publice de chei). Odata criptat, mesajul va putea fi decriptat doar cu cheia privata a acelei persoane, cheie la care ar trebui sa aiba acces numai persoana respectiva.
Pentru serviciile de free email, e recomandat sa le folositi pe cele care ofera SSL nu numai la logare, ci si la citirea mesajelor. De ex, Yahoo Email transmite doar datele de logare criptat, mail-urile transmitandu-le in clear text. Gmail ofera ambele posibilitati, insa cea default este fara criptare SSL. Pt a acesa mail-urile in format SSL, trebuie deschisa pagina https://mail.google.com in loc de http://mail.google.com .
Comunicatiile de instant Messenging nu pot fi securizate. De aceea, e bine sa nu transmiteti date confidentiale prin ele.
Ma gandeam sa abordez un subiect mai putin legat de linux si mai mult legat de securitate informatica, intrucat il consider o tema de actualitate si cunoscuta de putina lume.
Foarte multa lume foloseste in ziua de azi servicii precum email-ul, programe de instant messenging(Yahoo Messenger, Google Talk, MSN etc). Putini insa stiu ca aceste comunicatii pot fi foarte usor interceptate intrucat informatia se transmite clear text.
Transmisii in text clar
Sa incepem cu email-ul. Email-ul este unul dintre cele mai vechi servicii prezente pe internet, standardul de comunicatie fiind aproape neschimbat din 1982. Intrucat internetul de atunci era complet diferit fata de cel din ziua de azi, e-mail-ul nu a fost gandit ca o platforma sigura. Intrucat comunicatia se face cear text, oricine se afla intre 2 persoane care comunica poate intecepta un astfel de mesaj. La fel, programele de Instant Messenging comunica clear text, continutul conversatiei putand fi foarte usor de interceptat.
Cine vrea sa ne citeasca mail-ul
Exista mai multe institutii sau persoane care ar putea fi interesate sa va citeasca mail-ul. Ele pot fi firma la care lucrati, providerul de internet sau, in cazuri mai grave, servicii secrete. Nu in ultimul rand, cei ce lanseaza atacuri virtuale ar putea fi interesati sa va putre datele de logare in diferite locuri(eventual institutii financiare), date ce se regasesc destul de des in mail-uri.
Cum pot fi citite mail-urile si conversatiile de Yahoo Messenger
Un mesaj e-mail trece prin mai multe noduri pana sa ajunga la destinatar. In mod sigur va trece prin reteaua celui care va ofera internet(si daca e o retea de cartier s-ar putea sa nu fie de foarte buna credinta), prin serverul angajatorului, in caz ca folositi internetul de la servici, etc. Totodata, multe servere de mail fac direct bankup la mesaje, si o gaura de securitate in sistemul lor informatic ar putea oferi unui atacator accesul direct la mail-uri. Lucrurile stau asemanator si pentru Yahoo Messenger.
Cum va puteti proteja
Exista mai multe metode de a va proteja de acest lucru.
Cel mai simplu e sa folosit criptare. In cazul conturilor de e-mail care sunt accesate prin intermediul unui client de mail si nu a aunei interfate web, puteti folosi TLS si SSL. Astfel, comunicatia intre voi si server va fi criptata.
O alta metoda foarte eficienta e folosirea unei criptari PGP. Ideea de baza e generarea unei perechi de chei, una publica si una privata. In momentul in care se doreste trimiterea unui mesaj criptat catre o persoana, acesta trebuie criptat cu cheia publica a acelei persoane(se gaseste pe servere publice de chei). Odata criptat, mesajul va putea fi decriptat doar cu cheia privata a acelei persoane, cheie la care ar trebui sa aiba acces numai persoana respectiva.
Pentru serviciile de free email, e recomandat sa le folositi pe cele care ofera SSL nu numai la logare, ci si la citirea mesajelor. De ex, Yahoo Email transmite doar datele de logare criptat, mail-urile transmitandu-le in clear text. Gmail ofera ambele posibilitati, insa cea default este fara criptare SSL. Pt a acesa mail-urile in format SSL, trebuie deschisa pagina https://mail.google.com in loc de http://mail.google.com .
Comunicatiile de instant Messenging nu pot fi securizate. De aceea, e bine sa nu transmiteti date confidentiale prin ele.
sâmbătă, octombrie 07, 2006
Ce distributie sa aleg
Introducere
Exista o frecventa greseala de intelegere a numelui de Linux. Linux
reprezinta kernelul, dezvoltat initial de Linus Tolvards impreuna cu developerii de la kernel.org. Ce este un kernel si ce face el nu reprezinta scopul acestui tutorial. Ca idee generala, kernelul este programul ce gestioneaza componentele hardware, oferint softurilor gandite sa ruleze pe el o interfata mai usoara de folosire a lor. Totodata, kernelul coordoneaza rularea simultana a programelor, coordoneaza modul de scriere pe harddisk si ofera functii de filtrare a traficului de retea.
Ce este o distributie
Cu toate ca un kernel poate face o multime de operatii intr-un mod foarte inteligent, pentru a putea folosi calculatorul intr-un anumit scop este nevoie de un sistem de operare cu diferite utilitare de gestionare a harddisk-ului, cu medii de dezvoltare a softurilor si cu aplicatii care sa indeplineasca anumite functii. Distributiile cumuleaza toate acestea, si anume un kernel, utilitare, programe.
Care este cea mai buna distributie de Linux?
Din experienta personala am observat ca pe foarte multe forumuri dedicate linuxului se pune intrebarea "Ce distributie sa aleg?" sau "Care este cea mai buna distributie de Linux?". Exista multe distributii de Linux la nivel mondial, si este greu de spus daca una este mai buna decat alta. Diferentele constau in utilitarele de configurare, numarul de drivere, pachete incluse si modul de utilizare a fisierelor config. Raspunsul ambelor intrebari este : cea in care te simti cel mai bine. Iar cea mai buna metoda de a afla cat de bine de simti intr-o distributie e sa o
incerci.
Distributiile:
Un bun loc de start pt a cunoaste detalii despre distributiile de linux ar fi aici iar un articol foarte bun pe tema "Ce distributie sa aleg?" ar fi aici.
La inceput au existat foarte putine distributii, multitudinea de distributii din ziua de azi dezvoltandu-se plecand de la acestea. Acestea au fost RedHat, Debian si Slackware (in cazul in care am omis ceva, imi cer scuze si va rog sa imi semnalati pe mail acest lucru). De la acestea au aparut CentOS, Fedora, Ubuntu, SuSE, Mandriva, Xandros, Knoppix si multe alte distributii. O aparitie ceva mai noua dar care e diferita ca arhitectura de cele 4 mentionate mai sus este Gentoo.
Iata o mica descriere a celor mai raspandite distributii din ziua de azi, conform distrowatch.com.
Distributie Debian GNU/Linux
Site http://www.debian.org
Derivata din -
Liste de discutii http://lists.debian.org
Documentatie http://www.debian.org/doc
Statut In dezvoltare.
Distributie Slackware
Site http://www.slackware.com
Derivata din -
Liste de discutii http://www.slackware.com/lists
Documentatie www.slackbasics.org ; http://slackbook.org
Statut In dezvoltare.
Distributie Mandriva
Site http://www.mandriva.com
Derivata din RedHat
Liste de discutii http://club.mandriva.com/
Documentatie http://club.mandriva.com/
Statut In dezvoltare.
Distributie RedHat
Site http://www.redhat.com
Derivata din -
Liste de discutii http://www.redhat.com/support/knowledgebase/forums
Documentatie http://www.redhat.com/docs
Statut In dezvoltare.
Distributie SuSE
Site http://www.novell.com/suse
Derivata din Slackware
Liste de discutii http://support.novell.com/forums
Documentatie
Statut In dezvoltare.
Distributie Ubuntu
Site http://www.ubuntulinux.org
Derivata din Debian
Liste de discutii http://www.ubuntu.com/community/lists
Documentatie http://www.ubuntu.com/support/documentation
Statut In dezvoltare.
Distributie Fedora Core
Site http://fedora.redhat.com/
Derivata din RedHat
Liste de discutii http://www.redhat.com/mailman/listinfo
Documentatie http://fedoraproject.org/wiki/Docs
Statut In dezvoltare.
Distributie Gentoo
Site http://www.gentoo.org
Derivata din -
Liste de discutii http://www.gentoo.org/main/en/lists.xml
Documentatie http://www.gentoo.org/doc/en/index.xml
Statut In dezvoltare
Distributie Knoppix
Site http://www.knopper.net/knoppix/index-en.html
Derivata din Debian
Liste de discutii http://www.knoppix.net/forum/
Documentatie http://www.knoppix.net/wiki/Main_Page
Statut In dezvoltare
Distributie CentOS
Site http://www.centos.org/
Derivata din RedHat
Liste de discutii http://www.centos.org/modules/tinycontent/index.php?id=16
Documentatie http://www.centos.org/docs
Statut In dezvoltare
Exista o frecventa greseala de intelegere a numelui de Linux. Linux
reprezinta kernelul, dezvoltat initial de Linus Tolvards impreuna cu developerii de la kernel.org. Ce este un kernel si ce face el nu reprezinta scopul acestui tutorial. Ca idee generala, kernelul este programul ce gestioneaza componentele hardware, oferint softurilor gandite sa ruleze pe el o interfata mai usoara de folosire a lor. Totodata, kernelul coordoneaza rularea simultana a programelor, coordoneaza modul de scriere pe harddisk si ofera functii de filtrare a traficului de retea.
Ce este o distributie
Cu toate ca un kernel poate face o multime de operatii intr-un mod foarte inteligent, pentru a putea folosi calculatorul intr-un anumit scop este nevoie de un sistem de operare cu diferite utilitare de gestionare a harddisk-ului, cu medii de dezvoltare a softurilor si cu aplicatii care sa indeplineasca anumite functii. Distributiile cumuleaza toate acestea, si anume un kernel, utilitare, programe.
Care este cea mai buna distributie de Linux?
Din experienta personala am observat ca pe foarte multe forumuri dedicate linuxului se pune intrebarea "Ce distributie sa aleg?" sau "Care este cea mai buna distributie de Linux?". Exista multe distributii de Linux la nivel mondial, si este greu de spus daca una este mai buna decat alta. Diferentele constau in utilitarele de configurare, numarul de drivere, pachete incluse si modul de utilizare a fisierelor config. Raspunsul ambelor intrebari este : cea in care te simti cel mai bine. Iar cea mai buna metoda de a afla cat de bine de simti intr-o distributie e sa o
incerci.
Distributiile:
Un bun loc de start pt a cunoaste detalii despre distributiile de linux ar fi aici iar un articol foarte bun pe tema "Ce distributie sa aleg?" ar fi aici.
La inceput au existat foarte putine distributii, multitudinea de distributii din ziua de azi dezvoltandu-se plecand de la acestea. Acestea au fost RedHat, Debian si Slackware (in cazul in care am omis ceva, imi cer scuze si va rog sa imi semnalati pe mail acest lucru). De la acestea au aparut CentOS, Fedora, Ubuntu, SuSE, Mandriva, Xandros, Knoppix si multe alte distributii. O aparitie ceva mai noua dar care e diferita ca arhitectura de cele 4 mentionate mai sus este Gentoo.
Iata o mica descriere a celor mai raspandite distributii din ziua de azi, conform distrowatch.com.
Distributie Debian GNU/Linux
Site http://www.debian.org
Derivata din -
Liste de discutii http://lists.debian.org
Documentatie http://www.debian.org/doc
Statut In dezvoltare.
Distributie Slackware
Site http://www.slackware.com
Derivata din -
Liste de discutii http://www.slackware.com/lists
Documentatie www.slackbasics.org ; http://slackbook.org
Statut In dezvoltare.
Distributie Mandriva
Site http://www.mandriva.com
Derivata din RedHat
Liste de discutii http://club.mandriva.com/
Documentatie http://club.mandriva.com/
Statut In dezvoltare.
Distributie RedHat
Site http://www.redhat.com
Derivata din -
Liste de discutii http://www.redhat.com/support/knowledgebase/forums
Documentatie http://www.redhat.com/docs
Statut In dezvoltare.
Distributie SuSE
Site http://www.novell.com/suse
Derivata din Slackware
Liste de discutii http://support.novell.com/forums
Documentatie
Statut In dezvoltare.
Distributie Ubuntu
Site http://www.ubuntulinux.org
Derivata din Debian
Liste de discutii http://www.ubuntu.com/community/lists
Documentatie http://www.ubuntu.com/support/documentation
Statut In dezvoltare.
Distributie Fedora Core
Site http://fedora.redhat.com/
Derivata din RedHat
Liste de discutii http://www.redhat.com/mailman/listinfo
Documentatie http://fedoraproject.org/wiki/Docs
Statut In dezvoltare.
Distributie Gentoo
Site http://www.gentoo.org
Derivata din -
Liste de discutii http://www.gentoo.org/main/en/lists.xml
Documentatie http://www.gentoo.org/doc/en/index.xml
Statut In dezvoltare
Distributie Knoppix
Site http://www.knopper.net/knoppix/index-en.html
Derivata din Debian
Liste de discutii http://www.knoppix.net/forum/
Documentatie http://www.knoppix.net/wiki/Main_Page
Statut In dezvoltare
Distributie CentOS
Site http://www.centos.org/
Derivata din RedHat
Liste de discutii http://www.centos.org/modules/tinycontent/index.php?id=16
Documentatie http://www.centos.org/docs
Statut In dezvoltare
joi, octombrie 05, 2006
Blocajul in proiectele de voluntariat
Se intampla de multe ori in proiectele gratuite din lumea open source sa apara blocaje in dezvoltarea lor. Cauzele sunt diferite: examene, locuri de munca solicitante, lipsa de chef, etc. Probabil ca pana acum ati intalnit la cel putin un proiect de acest gen deviza "Versiunea urmatoare va aparea la timpul ei".
Unii spun ca cele de mai sus reprezinta neseriozitate, altii spun ca e explicabil, dat fiind faptul ca aceste proiecte se bazeaza pe voluntariat. Nu vreau sa ma alatur vreuneia din tabere, dar tot ce pot spune e ca si site-ul Linux Documentation Project Romania a fost afectat de problema de mai sus.
A trecut multa vreme de la ultimul update la site, timp in care am lansat mai multe termene, termene pe care nu am reusit sa le pastrez. Cum nu mai vreau sa ma arunc la astfel de estimari am hotarat sa creez acest blog, in care voi prezenta detalii despre stadiu de dezvoltare a site-ului. De asemenea, pe masura ce articole noi vor fi scrise, le voi publica aici urmand ca in momentul in care vor fi suficiente sa fie puse pe site.
Nu in ultimul rand, comentariile, criticile, observatile si sugestile voastre sunt intotdeauna binevenite. Din acest motiv sistemul de comentariu este lasat liber.
Va doresc o lectura placuta...
Unii spun ca cele de mai sus reprezinta neseriozitate, altii spun ca e explicabil, dat fiind faptul ca aceste proiecte se bazeaza pe voluntariat. Nu vreau sa ma alatur vreuneia din tabere, dar tot ce pot spune e ca si site-ul Linux Documentation Project Romania a fost afectat de problema de mai sus.
A trecut multa vreme de la ultimul update la site, timp in care am lansat mai multe termene, termene pe care nu am reusit sa le pastrez. Cum nu mai vreau sa ma arunc la astfel de estimari am hotarat sa creez acest blog, in care voi prezenta detalii despre stadiu de dezvoltare a site-ului. De asemenea, pe masura ce articole noi vor fi scrise, le voi publica aici urmand ca in momentul in care vor fi suficiente sa fie puse pe site.
Nu in ultimul rand, comentariile, criticile, observatile si sugestile voastre sunt intotdeauna binevenite. Din acest motiv sistemul de comentariu este lasat liber.
Va doresc o lectura placuta...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
